Mentalitate si Relatii

Zilele trecute am facut un comentariu pe blogul dlui. Lucian Mindruta si m-am gandit ca i-ar sta bine si pe blogul meu. Asa ca iata aici un extras. De fapt nu este doar un comentariu in jurul unei idei, ci mai multe, dar toate legate de o singura postare: "Intre Plesu si Gadea".

Prima idee este legate de relatia angajat - angajator.

Cat despre legatura care se stabileste intre lucrator (angajat, colaborator…) si o institutie sau o firma, legatura intarita mai ales cand lucratorul e pasionat, pune suflet in ceea ce face, ei bine, ruperea legaturii e dureroasa fara doar si poate!

Aud in ultima vreme de tineri capabili ce nu prind bine radacini la o firma ca pleaca la o alta pe mai multi bani (pentru ca totul se rezuma la bani) si ma gandesc ca acest fel de volatilitate nu este benefic pentru firme. Sau poate ca nu isi pune nimeni problema ca o firma trebuie sa (mai) aiba traditie!

** “Established 1771″ (UCM Resita – poate nu e cel mai fericit exemplu, dar asta nu inseamna ca nu a fost infiintata in 1771),

UCM Resita

** “Infiintata in 1642″ (Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi / Academia Domneasca de la Iasi),

** “Since 1878″ (The New York Label & Box Works)
Cum sa mai pastrezi "know-how"-ul in firma daca exista acest du-te-vino de personal?

Si dupa ce te atasezi si vrei tu, lucrator, binele firmei, constati ca reprezentantii firmei vor binele individual, nu neaparat pe cel al firmei, desi acestea doua ar trebui sa fie mana-n mana…

Apoi am "deviat" un pic spre general, vorbind despre felul cum vad eu degradarea mentalului societatii din cauza situatiei istorice in care s-a aflat tara noastra (a romanilor, indiferent cum s-a chemat tara sau regiunea in care au locuit, dar in general a celor aflati pe teritoriul Romaniei asa cum o stim noi astazi) pe vremea otomanilor si a comunismului. Atentie! Nu a fost decat un comunism declarativ! Ceea ce a fost in Romania nu a fost comunism! A fost totalitarism, heirupism... orice altceva! Nici macar socialism! Un termen mai potrivit pentru societatea romaneasca dintre 1945 si 1989 ar fi cel de "societate distopica". Am scris tangential despre asta pe blogul de film, lar postarea "Never Let Me Go", un film trist, cutremurator, un film care lasa un gust amar...

Mentalul si moralul nostru (vorbesc la modul general) vor reveni pe un fagas normal sau in limite decente doar daca ne dorim asta cu adevarat dupa o perioada de timp egala cu durata tuturor perioadelor din istorie care au avut un efect de degradare morala a romanilor (as zice ca de la patrunderea otomanilor la nord de Dunare).

Dunarea